Mă simt mai bine. Mult mai bine. După o săptămână jumate în care m-am consumat emoţional, în care am pierdut speranţă, am regasit-o şi am pierdut-o din nou, în aşa hal în cât vineri eram la capătul puterilor. Vineri seara înainte să adorm, mi-am pus o dorinţă.
Sâmbătă a fost pentru mine un chin până spre seară, când m-am dus la o petrecere alături de Cristina, Traian şi părinţii lor. Tanti Rodica a fost la înălţime, făcându-mă să uit lucruri, ce le vroiam ucise, prin buna-dispoziţie contagiosă de care e în stare. Am ajuns acasă pe la 2 dimineaţa. Iar înainte de petrecere am avut o discuţie cu Rux, care m-a făcut să mă simt mult mai bine.
Ziua de duminică a început şi s-a sfârşit la fel – stând acasă nefăcând nimic, lingându-mi rănile. Cam patetic, dar na, aşa sunt eu, câteodată când mă străduiesc – patetic.
Azi, până acum, a fost bine. Cu mici probleme de fiere de dimineaţă dar mi-am revenit. La naiba…….I’m invincible (până data viitoare).
P.S dorinţa care mi-am pus-o vineri seara era să nu mă mai trezesc dimineaţa.
